Level - Games, Hardware & Lifestyle

Nu pot începe un nou an mai bine decît lansînd o previziune, dacă se poate, crîncenă. Aşa se face, măi cititorilor, că vă voi introduce în lumea reacţiilor nucleare de joasă energie, mai bine cunoscute sub acronimul  LENR (Low Energy Nuclear Reaction). Deşi „simptome” ale acestui tip de reacţie au fost semnalate încă de pe la începutul secolului trecut, LENR a devenit cu adevărat publică pe la 1989, cînd doi oameni de ştiinţă aflaţi în SUA, prin Utah, au anunţat că au obţinut căldură în exces prin electroliza cu apă grea şi catod de paladiu. În opinia acestor oameni de ştiinţă, care au şi folosit termenul de fuziune la rece, era vorba despre o cantitate de căldură ce nu putea fi explicată prin existenţa unor reacţii chimice, ci prin desfăşurarea unor reacţii nucleare. De altfel, în urma reacţiei se şi obţineau, se pare, substanţe şi particule specifice dezintegrării atomice, precum neutronii şi tritiul.

Care era semnificaţia practică a acestei descoperiri? Aceea că, folosind o cantitate modică de curent electric, se producea foarte multă căldură, mult mai multă decît cea justificată de consumul de curent. Şi mai clar spus: se descoperise o posibilă sursă de energie extrem de ieftină şi aproape infinită!
Nu vă miraţi, nu-i aşa, că MIT, universitatea aia celebră din Massachussets, a negat foarte repede orice succes în reproducerea acestei reacţii? Nu vă miraţi că DOA (Department of Energy) al SUA a pus capac pe orice studiu şi exploatare a acestei reacţii, în urma unei cruciade americane împotriva recunoaşterii validităţii reacţiei de fuziune la rece?

Dar, aşa cum o arată documentele oficiale ale experimentelor desfăşurate la MIT, s-a făcut totul pentru a provoca eşuarea reproducerii reacţiei, de la nerespectarea condiţiilor necesare pentru ca aceasta să aibă loc, pînă la a ignora semnele producerii sale, chiar dacă ele se regăsesc negru pe alb în tabelele cu rezultatele experimentelor. De aici pornind, însuşi biroul de patente al SUA a interzis înregistrarea oricărei invenţii referitoare la fuziunea la rece, ca fiind din categoria perpetuum mobile, adică o imposibilitate, rezultat al aşa-zisei „ştiinţe patologice”.
De altfel, în State a urmat o constantă represiune împotriva oamenilor de ştiinţă care ar fi dorit să exploreze domeniul fuziunii la rece. Astfel, pînă şi a mai pomeni termenul într-un document ştiinţific te punea în pericol de a-ţi vedea complet discreditată cariera ştiinţifică şi universitară. De aceea, treptat, s-a apelat la un alt termen, ce s-a dovedit a fi mai potrivit şi sub aspectul realităţii reacţiei descrise: Low Energy Nuclear Reaction (LENR).

And, guess what? LENR s-a dovedit a fi reală, un fenomen fizic necunoscut pînă acum, a cărui explicaţie ştiinţifică se află abia la început, dar care deja promite să zguduie fizica nucleară, aşa cum este aceasta construită la momentul actual. Reacţii nucleare de joasă energie au fost demonstrate indubitabil de mai multe colective de oameni de ştiinţă – în special în Italia şi Japonia. S-a dovedit că reacţia poate fi produsă folosind şi alte metale decît paladiul, inclusiv extrem de ieftinul nichel, transformat în prealabil în nanopulbere şi încălzit în atmosferă de hidrogen sub presiune.
Nu voi mai insista aici cu nume şi alte explicaţii. Voi da trei link-uri de pornire, mai departe căutaţi voi, subiectul este interesant şi mai ales hotărîtor pentru vieţile noastre viitoare:

LENR pe Wikipedia
New Energy Times
E-Cat World

Anul 2012 este anul în care LENR va deveni oficial reală (sic!) şi aplicabilă pentru producerea de energie extrem de ieftină, practic nesfîrşită şi fără nici un fel de produşi toxici. Dar, dispariţia petrolului şi gazului de pe piaţa energiei mondiale, cu atît mai mult cu cît valuta în care acestea sînt tranzacţionate este dolarul, va însemna apariţia unor dezechilibre atît de mari, încît întreaga Omenire va fi făcută, iniţial, cam praf.
Dar, despre asta, nu vreau să speculez mai departe. Vă las vouă exerciţiul mental pasionant al explorării consecinţelor viitoare ale introducerii pe scară largă a producţiei de energie bazată pe LENR.